ORA DE IARNĂ 2019. Ce se întâmplă cu ora de iarnă după decizia Comisiei Europene de a renunţa la schimbarea orei

Ora de iarnă se aplică în fiecare an, în ultima noapte de sâmbătă spre duminică din luna octombrie. În anul 2019, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de 26 spre 27 octombrie.

Loading...

În noaptea de 26 octombrie spre 27 octombrie 2019 (sâmbătă spre duminică), ora 4.00 devine ora 3.00.

Trecerea la ora de iarnă înseamnă ca vom dormi mai mult cu o oră, ceasurile fiind date înapoi. Astfel, duminică, 27 octombrie, va fi cea mai lungă zi din an, având 25 de ore.

La începutul lunii martie 2019, în Comisia Europeană s-a votat favorabil propunerea ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de iarnă şi în UE.

În urma acestui vot, statele membre care preferă să rămână la ora standard, cunoscută şi drept ora de iarnă, vor face această ultimă schimbare în ultima duminică a lunii octombrie.

Mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă. România a aderat la ora de vară în 1932.

Ora de iarnă este ora legală oficială standard şi este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și aprilie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Cel care a gândit prima dată ca posibilă introducerea acestui tip de orar convenţional a fost un neo – zeelandez, Hudson în, anul 1898.

Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de ţări din întreaga lume. În plus, nu toate ţările au aceleaşi perioade pentru schimbarea orei de vară.

Ora de vară şi ora de iarnă au un rol important în calculele astrologice. Ora de vară a fost reintrodusă în anul 1979 şi recalculată în 1997, dar a funcţionat şi la mijlocul secolului XX. În programele de astrologie, ora de vara apare sub numele „Daylight Saving”.

Modificarea fusului orar, prin revenirea la ora oficială, GMT, se face din raţiuni ce ţin şi în cazul schimbării orei de vară: dacă atunci era necesară adaptarea programului de muncă la condiţiile de lumină naturală, care vara se găseşte în abundenţă, în acest caz, iarnă, nu se face decât o revenire la ora oficială mondială, cea pe care noi o numim ora de iarnă.

Cum ne influenţează trecerea la ora de iarnă
Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă, deoarece trebuie să se culce cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit. Pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.

„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Trecerea la ora de iarnă poate declanșa scăderea vigilenței și chiar oboseală accentuată. Studii recente au arătat că schimbarea orei poate afecta în cazuri extreme sănătatea mintală.

Studiile cercetătorilor au evidenţiat o serie de efecte negative ale trecerii la ora de iarnă, printre care se numără:

– irascibilitatea, tulburările de somn şi creşterea nivelului de stres

– perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizaţi şi să ne dozăm energia corespunzător

– instalarea asteniei de toamnă

Pentru alte persoane însă apar şi efecte negative la trecerea la ora de iarnă: insomniile, oboseală, nervozitatea sau depresia sunt doar câteva dintre efectele secundare ale revenirii la ora de iarnă.

Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice. Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder, sau astenia de toamnă, care loveşte de obicei femeile între 30 şi 40 de ani.

Simptomele sunt diferite de la o persoană la alta, însă printre cele mai frecvente se numără dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.

ORA DE IARNĂ 2019. Aceasta ar putea fi ultima dată când românii vor da ora înapoi, întrucât Comisia Europeană şi-a propus ca de anul viitor să se renunţe la această practică în UE. În țara noastră, decizia aparţine Guvernului.

Loading...