O studentă Erasmus, o tânără care a plecat din țară imediat după ce a absolvit facultatea și o mamă care a născut când era minoră vorbesc despre motivele care le-au determinat să muncească la o fermă din Anglia.

Ana Țofei, 23 de ani, a absolvit Facultatea de Agronomie din Timișoara ca șefă de promoție. A venit prima dată să lucreze în Anglia anul trecut, în timpul unui program de practică Erasmus, pe care l-a făcut la ferma Old Parsonage din Cobham, Kent.

Acum e studentă la master și bursieră Erasmus în Spania, dar s-a reîntors la muncă în Anglia pe perioada sezonului de cules – cursurile se fac online din cauza pandemiei, așa că poate studia de oriunde. Lucrează 11 ore pe zi, iar într-o lună, veniturile ei nete se apropie de 2.000 de lire.

Se întreține în facultate cu banii câștigați la fermă Ana este quality controller (n.r. – responsabilă cu controlul calității) și cu banii câștigați la ferma din Cobham se întreține la facultate. Din Anglia va zbura la Valencia, în Spania, unde are bursa Erasmus, apoi se va întoarce în România să-și susțină teza de master în vara anului următor. Ana trăiește două tipuri de migrație: academică în Spania și sezonieră în Anglia.

După ce se va termina culesul merelor, tânăra va rămâne câteva săptămâni la Londra, la o prietenă de-ale ei. Anul trecut a încântat-o atmosfera din oraș, pentru că oamenii i s-au părut „relaxați, liberi și fericiți”. O să-și lase hainele de lucru și cizmele de cauciuc într-o cutie, în caravana din Cobham, și o să poarte rochiile de seară și gențile pe care le-a adus din Spania special pentru asta.  În timpul programului Erasmus, Ana a petrecut opt luni la Universitat Politècnica de València, unde a lucrat câte trei-patru ore pe zi în laborator și a făcut experimente și analize. „În România, n-am luat o pipetă în mână. În timpul laboratoarelor din facultate, scriam fișe de lucru pe caietele noastre.”

E singura din familia ei care a făcut facultate Ana a crescut într-o familie modestă din Timișoara: tatăl ei a lucrat în construcții, iar mama ei, într-o fabrică de confecții. Când avea 16 ani, mama ei a murit de cancer după câțiva ani de tratamente și operații, care au adus multă suferință și presiune financiară familiei. „A fost foarte rea experiența cu sistemul medical din România”, povestește Ana. „Cu patru ani înainte să moară, am fost cu mama la spital să facă chimioterapie și doctorița i-a spus de față cu mine: «Degeaba mai vii aici, pentru că o să mori oricum». Ăia patru ani au contat enorm pentru mine și frații mei. Mă gândesc că dacă mama ar fi fost tratată în altă țară, poate ar fi trăit și azi. Sistemul medical e unul din motivele pentru care vreau să plec din România.”

Ana e singura din familia ei care a făcut facultate – sora ei mai mică s-a angajat imediat după liceu, iar fratele ei mai mare lucrează într-o fabrică din Germania. Va termina masterul anul viitor și după aceea vrea să facă doctoratul la universitatea din Valencia, unde speră să fie admisă cu bursă, apoi să se angajeze într-un laborator în Spania.

„După ce am început să călătoresc, România n-a mai fost o opțiune pentru mine. În Spania am văzut că oamenilor nu le pasă chiar atât de mult de bani și se bucură de viață. Eu n-aș vrea ca toată tinerețea mea să o petrec muncind din greu, ca apoi să ajung bătrână și să nu mai am ce să fac cu banii.”  De când a început facultatea, Ana a economisit 20.000 de euro din burse și din banii câștigați în Anglia. „Am încercat și să mă bucur de viață – în Spania mâncam aproape în fiecare zi în oraș –, dar am încercat și să pun deoparte, că dacă nu strâng eu, nu strânge altul pentru mine.”